Guvernul Nastase si-a anuntat intentia de a veni in ajutorul oamenilor nevoiasi cu un program social care sa-i scoata vii si nevatamati din iarna 2002-2003. Gestul Executivului era de asteptat. Scumpirile succesive si adesea masive ale kilowattului sau gigacaloriei au depasit posibilitatile financiare ale multor romani de a plati factura energetica. Chiar din statisticile oficiale rezulta ca intr-o asemenea situatie se afla aproape jumatate din consumatorii casnici. Daca persoanele respective si-ar achita factura energetica, nu ar mai ramane cu bani de mancare, asa ca prefera sa acumuleze datorii fata de furnizorii de utilitati publice decat sa sufere de foame. Consecintele sunt cunoscute: debransari, executii silite si multe alte belele atat pentru populatie, cat si pentru intreprinderi, inclusiv pentru producatorii de energie. Guvernul vrea deci sa stopeze o tendinta extrem de periculoasa, care risca sa scape de sub control. Intr-adevar, arieratele fata de bugetul de stat ale Termoelectricii si Romgazului sunt de ordinul a 4,5% din PIB, ceea ce inseamna aproape 2 miliarde de dolari. In frumusica suma sunt incluse si pierderile intreprinderilor neperformante deghizate in datorii fata de producatorii de utilitati. Cresterea arieratelor de toate felurile tinde sa duca la un colaps de genul celui din 1991, cand economia a fost practic blocata de platile neefectuate la timp. Este, de altfel, foarte greu, daca nu imposibil, sa se evite un asemenea deznodamant atata vreme cat se amana reforma intreprinderilor cu pierderi, care consuma, dar nu platesc. Producatorii de energie, care nu sunt nici ei mai rentabili, acumuleaza astfel pierderi mari, pe care le transfera la buget prin neplata impozitelor si taxelor. Confruntat permanent cu problema colectarii veniturilor, statul-patron incarca mereu factura energetica. Rezultatele n-au fost intotdeauna cele scontate. Pentru ca nu este suficient sa cresti preturile. Trebuie sa te si asiguri ca le poti incasa. Ce intentioneaza Guvernul Nastase sa realizeze prin cresterile succesive de preturi la energie? Obiectivul Executivului este reducerea cu echivalentul a 1,5% din PIB (circa 600 milioane de dolari) a arieratelor Termoelectricii si Romgazului fata de buget. Intrucat populatia este responsabila de numai o treime din arierate, reducerea in cazul ei ar fi de 0,5% din PIB (in jur de 200 milioane de dolari). Procedeul este cel cunoscut: se ia de la cei care mai au ceva cheag pentru a se da celor care n-au deloc. Prin noile preturi la energie, statul intentioneaza deci sa obtina de la cei care le pot plati echivalentul a 200 milioane de dolari. Suma respectiva se va da celor care nu mai fac fata cresterilor de preturi pentru a nu acumula datorii si mai mari. Altfel spus, ceea ce saracul primeste in mana dreapta de la stat, da inapoi cu stanga "binefacatorului", care este singurul castigator. Operatiunea nu presupune, cum remarca si ministrul Finantelor, cheltuieli suplimentare de la buget, dar nici nu reprezinta "o noua conceptie de alocare a banilor", cum pretinde dl. Tanasescu. De peste 12 ani, in Romania nu se face altceva decat se redistribuie saracia. Niciodata insa, un astfel de procedeu n-a calmat durerile sociale. Dimpotriva, le-a facut si mai puternice. Unii dintre "bogatii" pe care mizeaza acum guvernul au mai scapatat si ei in timp. Altii ar putea, pur si simplu, sa refuze plata facturilor majorate. Intr-o asemenea eventualitate, banii pe care conteaza bugetul s-ar putea sa nu mai vina, iar oamenii nevoiasi sa astepte in zadar ajutoarele statului pentru compensarea cresterii preturilor la energie. O probabilitate cu atat mai mare dupa declaratia, cel putin imprudenta, a premierului Nastase in sensul stoparii evacuarii din locuinte a rau-platnicilor. Un astfel de mesaj ar putea sa-i determine si pe bunii-platnici sa intre in "greva", cum s-a mai intamplat, de altfel, intr-un trecut nu prea indepartat. Nici pe contributia de 1% din PIB a regiilor si societatilor comerciale la reducerea arieratelor fata de buget nu se poate conta prea mult. Suma de circa 400 milioane de dolari, cat reprezinta scumpirea facturii energetice pentru agentii economici, ar urma sa fie compensata, in conceptia guvernului, prin reducerea costurilor de productie. Cine este insa prostul sa faca un asemenea efort cand stie ca statul nu-l lasa sa moara si ii sterge cu buretele datorii de miliarde? Multi economisti, autohtoni si straini, au fost placut surprinsi de strategia curajoasa adoptata de Guvernul Nastase. Cand scumpesti atat de mult principalul factor de productie - energia - te astepti ca intreprinderile energofage, care la noi sunt cu duiumul, ori se restructureaza, ori isi inceteaza activitatea. Astfel de masuri pline de riscuri sunt luate de guverne cu adevarat reformatoare. Analistii economici si-au dat insa repede seama ca actualii guvernanti de la Bucuresti n-au stofa de reformatori. Ei arata biciul marilor perdanti din economie doar la televizor, pentru ca atunci cand ajung in intreprinderi umbla numai cu zaharelul. Mai trebuie deci sa ne mire faptul, relevat si de ultimul sondaj de opinie, ca de la o zi la alta devenim si mai saraci?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu